Boala parodontală, cunoscută în limbaj comun sub numele de parodontoză, este o afecțiune cronică și progresivă care afectează țesuturile de susținere ale dinților: gingiile și osul alveolar. Netratată corespunzător, această boală este principala cauză a pierderii dinților la adulți, cu impact nu doar asupra sănătății orale, ci și asupra sănătății generale.

Acest articol explică ce este boala parodontală, cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament.

Ce este boala parodontală

Boala parodontală începe, de obicei, cu o formă mai ușoară numită gingivită. Gingivita este o inflamație a gingiilor, cauzată de acumularea de placă bacteriană și tartru pe suprafața dinților și sub linia gingiei.

Dacă gingivita nu este tratată, infecția progresează, afectând structurile mai profunde care susțin dinții. Această etapă avansată se numește parodontită. Infecția distruge osul alveolar și ligamentele care țin dinții fixați în os, ducând la formarea de „buzunare” parodontale sau spații între dinte și gingie, și, în final, la mobilitatea și pierderea dinților.

Cauze și factori de risc în boala parodontală

Principala cauză a bolii parodontale este placa bacteriană, o peliculă lipicioasă, incoloră, formată constant pe dinți. Dacă placa nu este îndepărtată prin periaj regulat și corect, se mineralizează și devine tartru, care poate fi îndepărtat doar de către medicul stomatolog, într-un cabinet medical.

Pe lângă igiena precară, există și alți factori de risc:

  • Fumatul: Este unul dintre cei mai importanți factori de risc, deoarece reduce fluxul de sânge către gingii și afectează răspunsul imun al organismului.
  • Predispoziția genetică: Unele persoane sunt mai susceptibile la boala parodontală.
  • Afecțiuni medicale: Diabetul, în special cel necontrolat, afectează rezistența la infecții.
  • Schimbări hormonale: Sarcina, pubertatea sau menopauza pot crește sensibilitatea gingivală.

Medicamente: Anumite medicamente pot reduce fluxul salivar, saliva având un rol protector, sau pot cauza creșterea gingiilor.

Simptomele specifice bolii parodontale

Simptomele parodontozei pot varia în funcție de stadiul bolii și adesea sunt subtile în stadiile incipiente (gingivită).

Simptomele gingivitei (stadiul incipient):

  • Gingii inflamate și roșii: Gingiile arată umflate și de un roșu intens.
  • Sângerări gingivale: Acesta este adesea primul semn, care apare la periaj sau la folosirea aței dentare.
  • Senzație de disconfort sau mâncărime la nivelul gingiilor.

Simptomele parodontitei (stadiul avansat):

  • Retracție gingivală: Gingiile se retrag, expunând rădăcinile dinților și făcând dinții să pară mai lungi.
  • Respirație urât mirositoare (halitoză) persistentă: Cauzată de bacteriile acumulate.
  • Mobilitatea dinților: Dinții încep să se miște sau se simt slăbiți.
  • Abcese parodontale: Acumulări de puroi în buzunarele gingivale.

Schimbarea poziției dinților: Dinții pot migra sau se pot depărta unii de alții.

Diagnosticul și tratamentul bolii parodontale

Diagnosticarea bolii parodontale se face printr-un examen clinic detaliat, care include măsurarea adâncimii buzunarelor parodontale (cu o sondă parodontală) și radiografii pentru a evalua nivelul osului alveolar.

Tratamentul vizează eliminarea infecției, controlul inflamației și oprirea evoluției bolii: 

Tratament non-chirurgical

  • Detartrajul și periajul profesional: Îndepărtarea tartrului și a plăcii bacteriene de pe suprafața dinților și de sub gingie.
  • Root planing: Curățarea profundă a suprafeței rădăcinii pentru a îndepărta bacteriile și a permite gingiei să se reatașeze la dinte.

Tratament chirurgical

În cazurile avansate, când buzunarele parodontale sunt foarte adânci și există pierdere osoasă semnificativă, poate fi necesară o intervenție chirurgicală:

  • Chirurgia cu lambou (flap surgery): Gingiile sunt ridicate temporar pentru a permite curățarea profundă a rădăcinii și eliminarea țesutului infectat.

Grefe osoase sau de țesut gingival: Pentru a regenera osul sau a acoperi zonele cu retracție gingivală.

Cum poate fi prevenită boala parodontală

Cheia prevenirii bolii parodontale este o igienă orală riguroasă și vizite regulate la stomatolog. Iată ce ar trebui să respectați cu strictețe pentru a preveni apariția parodontozei. 

  • Periați dinții de cel puțin două ori pe zi, timp de minimum două minute.
  • Folosiți ața dentară zilnic pentru a curăța spațiile dintre dinți.
  • Folosiți o apă de gură antiseptică, dacă este recomandată de medic.
  • Mergeți la controale stomatologice periodice (la 6 luni) pentru detartraj și igienizare profesională.

Dacă observați sângerări gingivale sau alte simptome, nu amânați vizita la medicul stomatolog sau la medicul parodontolog, în cadrul echipei clinicii stomatologice Petra Smiles din Cluj-Napoca avem medici cu experiență și rezultate bune obținute în tratarea bolii parodontale. Vă puteți programa online.

 

Ai întrebări legate de vizita la dentist?

Întrebări frecvente despre boala parodontală

Ce te preocupă e important pentru noi. Am adunat cele mai comune întrebări, ca să te simți pregătit și liniștit când ne vizitezi.

Care este diferența dintre gingivită și parodontită?

Gingivita este o inflamație a gingiilor, manifestată frecvent prin roșeață, umflare și sângerare la periaj. În această etapă, țesuturile de susținere ale dinților nu prezintă pierderile caracteristice parodontitei, iar inflamația poate fi reversibilă prin tratament și igienă corespunzătoare. Parodontita afectează structurile mai profunde, inclusiv osul alveolar, și poate provoca mobilitatea și pierderea dinților dacă nu este controlată.

Sângerările gingivale, inflamația gingiilor, respirația neplăcută persistentă și retracțiile gingivale pot indica existența unei afecțiuni parodontale. În stadii mai avansate pot apărea mobilitatea dinților, modificarea poziției acestora sau dificultăți la masticație. Totuși, parodontita poate evolua și fără durere evidentă. Diagnosticul necesită o evaluare stomatologică, inclusiv măsurarea pungilor parodontale și, atunci când este necesar, investigații radiologice.

Gingivita poate fi reversibilă atunci când cauza inflamației este îndepărtată și igiena orală este îmbunătățită. În cazul parodontitei, pierderea țesuturilor de susținere nu se reface, de regulă, spontan. Tratamentul urmărește controlul inflamației și al infecției, prevenirea progresiei bolii și păstrarea dinților. Cu tratament adecvat și monitorizare periodică, boala poate fi stabilizată pe termen lung, însă necesită întreținere continuă.

Tratamentul depinde de severitatea bolii și poate include igienizare profesională, detartraj subgingival și curățarea suprafețelor radiculare. În anumite cazuri pot fi necesare intervenții chirurgicale parodontale sau proceduri regenerative. Un rol important îl au îmbunătățirea igienei orale și controlul factorilor de risc, precum fumatul sau diabetul necontrolat. Medicul stabilește planul de tratament după evaluarea clinică și parodontală.

Da. În formele avansate, parodontita poate determina distrugerea progresivă a osului și a ligamentelor care susțin dinții. Pe măsură ce aceste structuri sunt afectate, dinții pot deveni mobili și, în unele situații, pot fi pierduți. Diagnosticarea timpurie și tratamentul adecvat pot încetini sau opri progresia bolii. Controalele periodice și igiena orală corectă sunt esențiale pentru menținerea rezultatelor.